Durerea vienitoare în viennes,

Read the publication Marin Popescu-Spineni www. A studiat la Facultatea de filosofie si litere din Bucuresti, la Paris si la Berlin.

Durerea vienitoare în viennes history | Mozart's Children | Page 2

A fost profesor si director la liceul Mihai Viteazul din Bucuresti,la scolile din Ciolpani, Comana, Sintesti si conferentiar la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de geografie.

RUSSU, dr. VULPE, dr. Cititorul este indreptatit sa gaseasca ad cit mai multe dintre aceste izvoare atit de importante pentru cunoa§terea in mod organizat a istoriei pa.

Meniu de navigare

Numele autorului, Marin Popescu-Spineni, cunoscut prin multe lucrari de istorielprivitoare la istoria geografiei, §i mai ales a României in cartografia generalà, este o garantie a increderii cu care trebuie primita. Oricine i§i poate da seama cà nu este cel mai u§or lucru sä duci la bun sfir§it o opera cu o temá atit de vastà, intinsa in timp i spatiu.

Pentru aceia care ar dori sä afle ad mai mult decit li se ofera, nu ma varicele varicoase care beau recenzii sa spun de la inceput ca autorul 9i-a propus sa dea in acest volum o prezentare durerea vienitoare în viennes a informatiilor de natura geografica §.

Graph6 in grece9te a avut foarte multe sensuri, intre care cel mai raspindit era a scrie" §i a desena", iar prin extindere a descrie". Unit cu gé pamint", ajunge sà insemne o disciplinä umana : gagraphia descrierea p6mintului".

Aceasta explica de ce aproape toti geografii antichiatii in operele lor inteleg sa dea cit mai multe §i mai variate informatii despre pamint i despre oamenii care 11 locuiesc. Astazi ne intoarcem la acest vechi continut al geografiei care ne obliga la o sinteza a cuno§tintelor despre o anumitä regiune.

Acestei conceptii antice, mai ales elena, Ii datoram noi astazi un numar important de date pe care §i le insu§esc §i le fructifica numeroase alte 9tiinte, cu mai multa sau mai redusä contingenta cu geografia, cum s-a crezut citva timp cind s-au despartit de ea unele 9tiinte noi.

Știri Vienna Durerea vienitoare în viennes. I hardly need to tell you how eagerly I look forward to some reassuring news from you; and I hope for it — although I durerea vienitoare în viennes now made a habit of being prepared for the worst in all affairs of life — as death when we come to consider it closely is the true goal of our existence, I have during the last few years come so know so well this best and truest friend of mankind, that his image is not durerea vienitoare în viennes no longer terrifying to me, but is rather very calming and consoling! Many thanks to Dr Michael Lorenz for the information that durerea vienitoare în viennes digitized document is actually a copy dating from aroundin the handwriting of Ludwig von Köchel!

In perioadele care au urmat antichitatii, interesul acesta de cunoWere generala a pamintului i a omului a intrat in declin. A urmat simplificarea descrierilor geografice i uneori reducerea lor la o harta. Informatia de natura istorica n-a fost parásitä insà. Aceasta se vede §i din faptul ca.

In ce prive§te evolutia geografiei din perioada postclasicä i pina in pragul secolului al XIX-lea credem ca este justa caracterizarea pe care a facut-o Simion Mehedinti in lectia sa inaugurala a cursului de geografie tinuta la universitate in : Geografia, D-lor, a fost pina in tirapurile din urma o §riinta durerea vienitoare în viennes, cam in felul botanicei i zoologiei, cu singura deosebire cä acestea chiar in copilaria lor au fost inviorate de priveli§tea totdeauna insufletita a naturii vii, pe cind geografia pina mai acum vreo suta de ani iar pe unele locuri poate si www.

Nume i numere. Longitudini i latitudini, nume de munti, nume de virfuri de munti, de cimpii, de riuri, marl, strimtori, capuri, insule, ora§e, popoare cu un cuvint, dupa nimerita expresie a lui Pliniu, locorum nuda nomina : durerea vienitoare în viennes goale cu privire la locuri. Referindu-se apoi la dezvoltarea geografiei §tiintifice din a doua jumatate a secolului trecut, Mehedinti trage concluzia ca Din fericire geografia a scapat definitiv de robia vorbelor de§arte.

Asemenea altor §tiinte ale naturii, ea a incercat 0 a izbutit sa depa. Sint cuvintele celui dintii profesor roman de geografie in invatamintul superior 0 au servit de caláuza pentru toate generatiile de geografi care s-au format in secolul prezent.

Popescu-Spineni, el insu0 discipol al lui Simion Mehedinti, face parte din seria acestor geografi. Este lesne de inteles ca materialul, imens i intr-un caz i intr-altul, nu poate fi cuprins intr-o lucrare de proportiile celei de fata. Dar mai este 0 un alt motiv, care apas5. Se §tie ea incind a luat fiinta Societatea Geografica Romana, mi§carea geografica in tara noastra se reducea la foarte durerea vienitoare în viennes.

Da aceea, conform principiului universalitatii humboldtiene, care era dominant in acest sfir0t de secol, fundatorii sprijinitorii societatii au fost carturari vestiti in domeniile lor de cercetare, dar in mod cert nu fail contingenta cu geografia : V. Ureche istoric, Al. Odobescu arheolog, Gr. Hepites fizician §i meteorolog, dr. Felix medic, Barbu Constantinescu medic 0. Scopul principal al Societatii era in primul rind de a provoca §i de a face ea ins1. Dar geografi in adevâratul inteles al cuvintului nu am avut decit dup5.

Durerea vienitoare în viennes forraarea de tineri geografi in tard sau in strainatate studiul geografiei a facut progrese insemnate mime cu rezonanta internationala au aparut 0 la noi. Informarile pe teme de cartografie i geografie istorica au ratnas insä mai in urma. Patent totti0 cita mime care au adus contributii apreciabile 0.

Docan, G. Valsan, V. Merutiu sau N. Dar aceste contributii erau Inca prea putine. Cum geograful culege i noteaza descriptiv este de a§teptat sä aflam la el §tiri foarte variate privitoare nu numai la relieful pamintului, ci 0 la populatia utilizarea teritorinlui taril noastre in trecutul istoric.

Uneori, astfel de informatii nu le aflam in alte izvoare istorice. Daca ne referim. Mai numeroase sint pe harti reprezentarile heraldice, totdeauna interesante, chiar cind dau na0ere la discutii.

Limbajul heraldic a fost foarte raspindit pretutindeni 0. Amintesc aici leul atribuit Olteniei pe care il consemneaza Pierre Duval. Pe cit i-a fost posibil, Popescu-Spineni a cules 0 a redat, adesea in ins5.

Este adevarat ca. Nu se poate spune ace1a0 lucru pentru celelalte perioade capitolele Bind de marimi variabile pentru care a trebuit sä recurga la istorici, care sint amintiti la loc potrivit. Dar aici mai este mult de Meat, mai ales in ce prive§te evul mediu.

Uvertura la operă Don Giovanni,K. S-a săturat de înjosirile și mai ales de emoțiile pe care i le oferea cu dărnicie stăpânul său. Cu fața ascunsă sub o mască, Don Giovanni coboară grăbit scările casei, urmat de Donna Anna, fiica comandorului. Revolta împotriva necunoscutului, care a sedus-o, se amestecă în sufletul ei cu admirația pentru farmecul lui irezistibil. Scena aceasta ciudată este întreruptă de apariția comandorului, care zărindu-l pe necunoscut, trage spada.

Am spus ca privim lucrarea prezenta ca o selectie de izvoare geografice cartografice privitoare la teritoriul României, pe de o parte, 0 ca o incercare de istorie a geografiei istorice, pe de alta parte. Aurelian Sacerdoteanu Martie, si si www. Daca initial aceste mentiuni aveau un caracter intimplator ori legendar, numarul i valoarea lor cre§te, insa, in secolele urmatoare pe masura ce teritoriul carpato-pontodunarean intra in zona de interese economice i politice ale statelor din bazinul mediteranean.

Poemele homerice amintesc numele de Tracia ca o tara locuita de tracil, din a caror ramura erau i geto-dacii, fail a o delimita insa geografic deoarece ocupa un spatiu enorm cuprins intre Muntii Rodope i Carpatii nordici, riurile Vardar, Morava 0 Tisa i tarmul de vest al Marii Negre.

Iliada Ii consemneaza pe tracii de la miazanoapte de Grecia acolo de unde bateau vinturile friguroase"2.

Cu denumirea etnica traco-getic5. Ii intilnim mentionati pe oamenii pamintului romanesc in toate §tirile literare grece§ti, 0 ulterior latine§ti, care au urmat poemelor homerice pina la inceputul erei noastre.